testul

Ești dependent de telefon?

Zece afirmații, un minut sau două. Evaluează-le pe fiecare pentru ultimele câteva săptămâni, cinstit, nu cum ai vrea să fie. Scorul se calculează chiar aici, în browserul tău. Răspunsurile tale nu se salvează nicăieri și nu se trimit nicăieri.

1 înseamnă dezacord total, 6 înseamnă acord total.

  1. Ratez treburi pe care le plănuisem din cauza telefonului.

  2. Îmi vine greu să mă concentrez la ore, la teme sau la serviciu din cauza telefonului.

  3. Mă dor încheieturile sau ceafa când folosesc telefonul.

  4. N-aș suporta să nu am telefonul.

  5. Mă cuprind nerăbdarea și neliniștea când nu țin telefonul în mână.

  6. Mă gândesc la telefon chiar și când nu-l folosesc.

  7. N-aș renunța niciodată la telefon, chiar dacă viața mea de zi cu zi are deja mult de suferit din cauza lui.

  8. Mă uit tot timpul pe telefon ca să nu pierd ce spun oamenii pe rețelele sociale.

  9. Folosesc telefonul mai mult timp decât îmi propusesem.

  10. Cei din jurul meu îmi spun că folosesc prea mult telefonul.

0 din 10 completate

De unde vin întrebările

Cele zece afirmații sunt Smartphone Addiction Scale, Short Version, publicată de Min Kwon și colegii săi în 2013 și folosită în cercetare de atunci încoace. A fost tradusă și verificată în zeci de țări, la adulți, dar și la adolescenții pentru care a fost creată.

Fiecare afirmație primește o notă de la 1 la 6, deci totalul merge de la 10 la 60. În studiul original, pe 540 de adolescenți coreeni, un scor de 31 la băieți și de 33 la fete i-a separat cel mai bine de ceilalți pe cei pe care experții îi considerau expuși riscului, identificând cam nouă din zece dintre ei. Studii ulterioare pe adulți au pus pragul în același loc, cu un punct în plus sau în minus: un studiu din 2025 pe 530 de studenți din Honduras s-a oprit la 32 pentru toată lumea. Am modernizat ușor formulările: „smartphone” a devenit „telefon”, „Twitter sau Facebook” au devenit „rețele sociale”, „slab” a devenit „mai degrabă”. Afirmațiile, ordinea lor și scala în șase trepte sunt cele din original.

Ce îți poate spune scorul și ce nu

Îți poate spune dacă felul în care folosești telefonul are forma unei probleme: pierderea controlului, neliniștea fără el, oamenii din jur care observă. E un semnal real și motivul pentru care există scala.

Nu te poate diagnostica, pentru că un astfel de diagnostic nu există. Dependența de telefon nu apare în niciunul dintre cele două manuale după care lucrează medicii, ICD-11 și DSM-5; cea mai apropiată intrare este tulburarea legată de jocurile video. Nu întâmplător cercetătorii vorbesc despre utilizarea problematică a smartphone-ului. Un scor peste prag înseamnă: uită-te mai atent. Nu: ai o boală.

Iar un scor scăzut nu e un certificat de sănătate. Un chestionar te întreabă cum îți pare ție telefonul, din memorie, iar memoria e un ceas prost: când cercetătorii au comparat ce spuneau oamenii despre folosirea mediilor digitale cu ce înregistraseră dispozitivele lor, cele două au coincis doar moderat. Cifra care lămurește lucrurile e timpul. iPhone-ul tău îl numără deja, aplicație cu aplicație. finit păstrează această socoteală, zi după zi, ani la rând, și o pune în raport cu viața ta. Nu blochează niciodată și nu te face niciodată să te rușinezi. Îți arată evidența, iar tu decizi.

Întrebări

Este dependența de telefon un diagnostic real?

Nu unul oficial. Nici ICD-11, nici DSM-5 nu o includ; ICD-11 include în schimb tulburarea legată de jocurile video, cea mai apropiată intrare. De aceea cercetătorii vorbesc despre utilizarea problematică a smartphone-ului, iar chestionare ca acesta fac un screening pentru ea. Un screening îi împarte pe oameni în „merită o privire mai atentă” și „probabil nu”. Un diagnostic îl pune un medic sau un psiholog, cu tine de față.

Cum se calculează scorul?

Fiecare afirmație primește o notă de la 1 la 6, iar cele zece note se adună, deci scorul merge de la 10 la 60. Pragul de 31 pentru băieți și de 33 pentru fete vine din studiul original, unde i-a separat cel mai bine pe adolescenții pe care experții îi considerau expuși riscului. Îți arătăm ce afirmații stau la baza scorului tău pentru că totalul singur ascunde asta: un 34 construit pe neliniște și un 34 construit pe dureri de ceafă sunt povești diferite.

Se salvează rezultatul meu undeva?

Nu. Răspunsurile și scorul tău sunt calculate de această pagină, în browserul tău, și nu pleacă nicăieri: nimic salvat, nimic trimis, niciun cont în care să fie păstrate. Singurul lucru pe care îl numărăm este că un test a fost început și că unul a fost terminat, nu cum a ieșit.

Am obținut un scor mare. Ce fac acum?

Mai întâi, află cifra reală. Funcția Timp de utilizare de pe iPhone-ul tău arată ultimele săptămâni, aplicație cu aplicație, iar finit le păstrează ani la rând. Un scor e o senzație; o cifră e un punct de plecare. Apoi alege aplicația care duce cea mai mare parte și citește ghidul nostru despre cum să reduci timpul în fața ecranului fără să blochezi nimic.

Regulile mici funcționează mai bine decât ai crede. Într-un experiment făcut de televiziunea publică elvețiană, 86 de oameni au încercat patru dintre ele timp de o săptămână. Ținerea telefonului departe de mese și de conversații a redus cu o treime numărul de dăți în care oamenii au luat telefonul în mână, iar toate patru la un loc au redus timpul în fața ecranului cu aproximativ un sfert. A fost o singură săptămână și nu e reprezentativ, dar încercarea n-a costat nimic.

Dacă telefonul te costă somn, muncă sau relații și nu reușești să te oprești fără ajutor, vorbește cu un medic sau cu un consilier psihologic. Ei iau asta în serios.

Pot să refac testul?

De câte ori vrei. Te întreabă despre ultimele câteva săptămâni, așa că o reluare luna viitoare e o comparație corectă, cu condiția să răspunzi la fel de cinstit de ambele dăți. Altfel compari stări de spirit, nu săptămâni.

Surse

  1. Kwon, M., Kim, D.-J., Cho, H., Yang, S. (2013). The Smartphone Addiction Scale: Development and Validation of a Short Version for Adolescents. PLOS ONE, 8(12), e83558. Publicat sub licența Creative Commons Atribuire; afirmațiile de mai sus sunt adaptate din anexa S1 a articolului. doi.org
  2. Hidalgo-Fuentes, S., Martínez-Álvarez, I., Llamas-Salguero, F., Pineda-Zelaya, I. S., Merino-Soto, C., Chans, G. M. (2025). Psychometric properties of the smartphone addiction scale-short version (SAS-SV) in Honduran university students. PLOS ONE, 20(7), e0327226. 530 de studenți, prag 32. doi.org
  3. Organizația Mondială a Sănătății. Addictive behaviours: gaming disorder (ICD-11). who.int
  4. Parry, D. A., Davidson, B. I., Sewall, C. J. R., Fisher, J. T., Mieczkowski, H., Quintana, D. S. (2021). A systematic review and meta-analysis of discrepancies between logged and self-reported digital media use. Nature Human Behaviour, 5, 1535-1547. doi.org
  5. SRF Einstein (2024). Handysucht: Smartphone-Detox, 5 Strategien im SRF-Test. 86 de participanți, o săptămână; televiziunea menționează că rezultatele nu sunt reprezentative. srf.ch
Descarcă din App Store De ce există finit →